Do you like Kabuki theater? About two years ago, I had the rare opportunity to enjoy a stunning performance by the Heisei Nakamura-za, led by Nakamura Kanzaburō XVIII. I fell in love with Kabuki…
So, when I visited the Edo Tokyo Museum, the first attraction I headed to was the reconstruction of the Nakamura-za Kabuki Theater, an accurate replica of the theater as it was in 1809, built at the 5th floor of the Edo Tokyo Museum.
Would you care for a little history?
În 1624, Saruwaka Kanzaburo received from the Shogunate the license to produce theater shows and founded the Kabuki theater Saruwaka-za (Nakamura-za).
The first theater was built in today’s Nihonbashi and in 1632 was moved to Ningyo-cho. After a fire in 1641, the theater was again relocated in Sakai-cho…. and the theater burned down countless times since then, but was always reconstructed on the same place.
You can read the detailed history of Nakamura-za at Kabuki 21.
Inside the museum I had an uncanny feeling, caused probably by the fact that I was in a building located… inside another building and I couldn’t see the sky.
The whole floor is scarcely illuminated and the red lanterns lighting the building, combined with the dark “sky", gave me the impression that the night was falling, even if it was still morning…
It great to walk around the building, admiring the old posters with famous Kabuki actors…
… then I went inside the theater, took a seat and admired the expressive mannequins displayed on stage, sumptuously dressed…
A small diorama is powered every 15 minutes and a volunteer carefully explained to me the old-style Kabuki theater special effects. The diorama reproduces a scene from the Tokaido Yotsuya Ghost Story, a Kabuki play that premiered in 1852 at the Nakamura-za Theater.
What is great is that these techniques haven’t changed much over the time, the traps used for appearance and disappearance and the light tricks are still very much enjoyable.
I have never seen a Kabuki play, here are some glimpses from the play I enjoyed, “Summer Festival: A Mirror from Osaka":
Vă place Kabuki? Acum doi ani, am avut ocazia rară de a urmări performanţa deosebită a trupei Heisei Nakamura-za, condusă de Nakamura Kanzaburō XVIII. De atunci am început să iubesc Kabuki…
Aşa că atunci când am vizitat muzeul Edo Tokyo, primul lucru pe care am vrut să-l văd a fost teatrul Kabuki Nakamura-za, o reproducere a clădirii teatrului aşa cum arăta în 1809, construită la etajul al cincilea al muzeului.
Vă interesează puţină istorie?
În 1624 Saruwaka Kanzaburo a primit licenţa de a produce spectacole de teatru şi a înfiinţat teatrul Kabuki Saruwaka-za (Nakamura-za). Prima sală a fost construită în Nakahashi, pe locul în care astăzi de află Maruzen Department Store din Nihonbashi.
Teatrul a fost mutat în 1632 în Negi-cho (districtul Ningyo-cho de astăzi), a ars în 1641, iar în 1651 a fost mutat în districtul Sakai-cho. Clădirea a ars de-a lungul timpului de nenumărate ori, fiind reconstruită pe acelaşi loc.
Puteţi citi mai multe detalii despre istoria Nakamura-za pe site-ul Kabuki 21.
În muzeu am avut tot timpul o impresie ciudată, mă plimbam pe lângă o clădire aflată în interiorul altei clădiri şi nu puteam vedea cerul.
Tot etajul muzeului era slab luminat, iar lampioanele roşii aprinse de pe clădirea teatrului, combinate cu “cerul” întunecat, lăsau impresia că se înserează, deşi era încă dimineaţă.
M-am plimbat pe lângă clădire, privind afişele cu piesele jucate şi tablourile cu actori celebri…
… şi am intrat în interior, m-am aşezat pe un scaun în sală, admirând manechinele cu chipuri expresive de pe scenă.
O mică dioramă este pornită la fiecare 15 minute de un voluntar care mi-a explicat cum se realizau efectele speciale în teatrele Kabuki. Diorama reproduce o scenă din Tokaido Yotsuya Ghost Story, piesă care a avut premiera în anul 1852 la teatrul Nakamura-za.
Până la urmă în teatru tehnicile nu s-au schimbat prea mult, trapele prin care apăreau şi dispăreau actorii şi jocul de lumini pentru distragerea atenţiei spectatorilor au efect şi la publicul de astăzi.
Dacă nu aţi văzut niciodată o piesă Kabuki, iată câteva fragmente din piesa despre care vorbeam, “Summer Festival: A Mirror from Osaka":
